Me Myself And I

Recunostiinta de a fi tu!

llynette — Fri, 15 May 2009 20:54:57 +0000

Urat este sa suferi de o boala, sa vezi cum te chinui pentru a putea trece peste a doua zi, urat e sa vezi oamenii care-si bat joc de propriile vieti, sa faca exces din toate ca apoi sa ii doare corpul in asa fel incat sa-si doreasca moartea. Pentru cei carora nu le pasa de corpul lor ar trebui dusi in spitale sau in centre unde in fiecare zi, in fiecare minut vezi atatea persoane diagnosticate cu diferite bolii si duc un trai simplu dar pretuind si multumind lui Dumnezeu ca au deschis ochii in acea zi.Pentru cei care excesul e la ei o obinuinta..mi-e mila, mai tare decat persoanelor carora bunantatea si puritatea privirii pline de recunostiinta e mai mare, mi-e mila de cei care vor suferi in chinuri pentru ca nu au fost capabili de a se indrepta. Dupa ce vezi suferinta realizezi ce inseamna dar dupa ce o simti…deja e prea tarziu.

Viata asa cum e ea

llynette — Thu, 14 May 2009 20:47:38 +0000

Ma simt ca intr-o camera in care nu am aer, ridic capul, ies afara, constat ca lumea trage de mine pentru a ma pune la incercare sau pentru a ma urmari si a ma critica. Simt ca in toata viata mea am avut niste ochi in spatele meu care ma urmarea si astepta sa gresesc, sa ma impliedic ca apoi sa aud sunetul mortii, rasete si priviri ignorante. Suntem meniti sa gresim, asta aud peste tot dar oare, atunci cand o facem de ce toata lumea sare pe noi ca niste animale infometate gata sa ne inhate fara pic de mila? Suntem o natie extrem de complexa, printre care si eu, o persoana complicata careia nu multe poti sa-i intelegi dar ma conformez, ca asta facem cu toti, ma ridic deseori incercand sa las in urma ochii, privirea care-mi mistuie sufletul, nu privesc in urma, dar stiu ca e acolo, gata sa sara cand gresesc, apoi ma trezesc in acea camera in care desi e pustie totusi..ma simt in siguranta

Menirea sufletului

llynette — Wed, 13 May 2009 15:48:56 +0000

Ma intreb adeseori de ce suntem meniti sa complicam lucrurile ce au o oarecare legatura cu viata noastra, ne vom simti oare mai deschisi, vom napadi oare toate golurile singuratatii? iubirea face parte din acest imens glob de cristal ce de multe ori isi arata portile pornind spre calea indecisa spre teama de a nu ramane singuri..stai langa el, te atinge, nu-l simti ca pe un aproape..ci ca pe un strain si totusi nu esti singur dar te simti asa, cand iubesti simti ca traiesti, cand suferi..simti ca iubesti, cand nu mai e…simti ca mori, si apoi o iei de la capat pana cand dispare dorinta dragostei si toate preocuparile tale se intreapta spre cei din jurul tau, si atunci te intrebi, in ce moment te-ai pierdut? Sufletul si gandul e cel mai complex fenomen, cu asta ne nastem, cu asta traim..nu stiu daca exista rezolvare ci doar traire…si atat.

Saracia-i la putere

llynette — Wed, 13 May 2009 10:11:08 +0000

In timp ce unii se lafaie pentru a duce o viata impietrita de hotii prin prisma invartind banii ca aluatul din mainile celor mai mari bucatari asa sunt si mogulii avandu-si radacinile binecunoscutor puteri discretionare din dinastia domnitorilor indiei, asa se zbat mii de saraci incercand sa castige un ban prin cai curate sau..necurate, judecati fiind apoi de mai marii conducatori. Asa cum saracimea vasleste prin criza, dati afara de mai mari sefi, asa bogatii isi iau iahturi si se falesc cu binecunoscuta zicala .

the hour

llynette — Tue, 12 May 2009 17:04:17 +0000

Cum trec zilele, napadite de gustul amar al secundelor ce ticaie deasupra presiunii sacaietoare a timpului ce se deruleaza in jurul omului, mila va fi vesnic aici, masacrat de privirile ce ma inconjoara, ce ne inconjoara pe toti, in final suntem o turma in care se amesteca puterea cu dorinta cu vointa de a trai…trec zilele cum trec secundele, pe nevazute. In final ce este fericirea care si-o doresc cu totii sa o atinga? nu este euforia, vartejul, betia, senzualitatea difuza camuflata in atatea invelisuri poleite de o poezie falsa? zilele din viata fiecaruia trec… si ajungi seara acasa asezandu-te in patul tau, greoi de atatea ganduri si te intrebi..astazi am atins fericirea?

I’m wondering…

llynette — Tue, 24 Mar 2009 11:18:13 +0000

Peste toata adrenalina cotidiana si de ce nu cateodata si plictiseala ce-mi inunda viata am cazut in patima gandurilor a fiece lucru ce mi se descrie in fata ochilor de zi cu zi. Suntem meniti sa facem fata provocarilor pentru a ne antrena spre o mai buna judecata sau daca o luam la modul simplist avem dreptul de a cunoste fiecare particica din aceasta iluzie numita viata, caci viata este o realitate cruda subjugata de iluzia fericirii.